Bogdan Drugă este director de proiect, iar pentru a obține finanțarea norvegiană a concurat cu încă 280 de cercetători din toată țara. Ideea lui a fost printre cele 21 selectate ca să primească finanțarea de un milion de euro. În urmă cu un an, echipa lui a început să studieze în laborator cum s-ar putea adapta algele marine în contextul încălzirii globale.
„Contează enorm, pentru că cercetarea în România este subfinanțată cronic în ultimii ani. Avem posibilitatea să accesăm bani din străinătate, de la UE, sau în cazul acesta de la statul norvegian. Este o gură de aer pentru noi.”
Charlotte Briddon, cercetător științific: „Ne uităm la două specii diferite de alge și încercăm să vedem cum se vor schimba în funcție de condițiile pe care așteptăm să le vedem la finalul acestui secol, ca urmare a încălzirii globale.”
România nu investește anual în cercetare nici măcar un procent din tot ce produce economia într-un an, iar beneficiile colaborării dintre România și Norvegia sunt mai mult decât financiare.
Adriana Heghedu, cercetător științific: „Este și o colaborare din punct de vedere științific. Noi transmitem cunoștiințele noastre, beneficiem de ce știu ei deja.”
Cristi Coman este microbiolog și a mai lucrat acum cinci ani într-un proiect de cercetare cu parteneri din Norvegia. Criteriile de selecție pentru granturile europene sunt foarte stricte.
Cristian Coman, microbiolog: „Competiția, cum este de obicei în cadrul acestor tipuri de fonduri, este acerbă. Au fost undeva la 50-60 de proiecte depuse din care au fost selectate 10. În principal se dorește excelență, adică cei care propun aceste proiecte să vină cu un plan concret.”
Cercetătorii vor studia algele până în 2023 atât în Cluj-Napoca, cât și în Norvegia. Noi linii de finanțare pentru diverse studii sunt programate și pentru anul viitor.